Această rețetă are o semnificație aparte, sentimental vorbind, fiind moștenită de la bunicul meu care a fost cioban, preluată apoi de tatăl meu și perfectionata de mama mea . De altfel , părinții mei au pregătit -o cu ocazia Paștelui, la un picnic în familie. Prin urmare, această mâncare, pe măsură ce descriu cât mai fidel, etapele prepararii ei, îmi creează emoții vii, cu atât mai mult cu cât sunt singura, dintre toți nepoții, care l-am cunoscut pe bunicul meu, un om de excepție, plecat prea repede dintre noi...
Trecând la rețeta noastră, mai întâi pregătim carnea: o tăiem în felii generoase, o curatam de diverse impuritati, o spălăm cu apă călduță și o oparim într-un ceaun, îi dam vreo două-trei clocote, cât să mai dispară puțin mirosul și gustul intens de oaie, cca. 30 de minute.
Apoi scoatem cu o paletă din ceaun, carnea oparita într-un alt vas, aruncăm apa și o lăsăm puțin deoparte.
Pregătim legumele si condimentele:
Tocam cepele cât mai mărunt, ardeiul gras roșu și patrunjelul( al nostru a fost deja tocat, fiind din congelator).
Punem uleiul în ceaun, iar când s-a încins, călim ceapa 15 minute, apoi ardeiul, 5 minute, ulterior rasturnam carnea oparita și un litru jumate apă. Așezăm un capac pe ceaun și lăsăm să fiarbă totul o oră.
Când carnea e pe jumătate fiartă (se gustă), se adaugă condimentele, verdeata, usturoiul strivit, foile de dafin, sare după gust, apoi se mai fierbe compoziția încă 30 de minute, ori cât e necesar, ca să mai scadă sosul și să se întrepătrunda aromele.
Spre final, se mai pot adăuga 150 ml de vin roșu sec care se lasa să scadă vreo 15 minute.
Când carnea e fragedă, tinde sa se separe de os, iar sosul devine dens și ademenitor, tocănița ciobaneasca e gata!
Se consuma alături de o mămăligă rumena și de un bot umplut cu brânză de burduf sau caș proaspăt, ca la stână!
Chit că eu nu sunt amatoare de carne de miel, a fost cât pe ce să mă înfrupt din tocăniță, atât de mult îmi facea cu ochiul!
Sper să vă placă rețeta mea, nu garantez că am reprodus-o întocmai ca pe cea originală, dar cred că am surprins esența ei!
Poftă bună!